PESCĂRÁȘ, pescărași, s. m. I. (Rar) Diminutiv al lui pescar (I). II. Pasăre de apă cu corpul scurt, cu ciocul lung, conic, cu penajul colorat în tonuri de albastru-verzui; pescărel (a) (Alcedo atthis). – Pescar + suf. -aș. Vezi definitia »

capioldáș, capioldáși, s.m. (înv.) camarad de serviciu; cardaș, coleg; tovarăș. Vezi definitia »

SÁNVIȘ s. n. v. sandviș. Vezi definitia »

gíngaș / gingáș (-șe), adj. – 1. Delicat, fragil, care se fărîmă. – 2. Delicat, iubitor. – 3. Delicat, complicat, dificil. – 4. Răsfățat. Mag. dial. dsingás, zsingás, în loc de gyengyés (Miklosich, Fremdw., 89; Cihac, II, 501; Berneker 300; Gáldi, Dict., 91; DAR), cf. sb., cr., slov. gingav „debil, leneș”. Sec. XVII. – Der. gingăși, vb. refl. (a slăbi, a deveni firav; a se răsfăța, a face nazuri); gingășie, s. f. (delicatețe). Vezi definitia »

PĂUNÁȘ, păunași, s. m. Diminutiv al lui păun; păunel. ♦ Epitet dezmierdător dat unui tânăr frumos, mândru, voinic. ◊ Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -aș. Vezi definitia »