CĂLDĂRĂRÍE, căldărării, s. f. Atelier meșteșugăresc în care se confecționau sau se reparau odinioară căldări (1), cazane sau alte obiecte (de aramă). – Căldare + suf. -ărie. Vezi definitia »

FARMACOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul originii, proprietăților fizice și chimice, compoziției, clasificării și acțiunii terapeutice a medicamentelor asupra organismului. – Din fr. pharmacologie. Vezi definitia »

XILOLOGÍE s. f. (Silv.) Știință a lemnului care cuprinde studiul structurii sale, al naturii organice, al compoziției chimice, al proprietaților mecanice, etc., al rezistenței, al defectelor și întrebuințării, al originii sale. (din fr. xylologie) [TLF] Vezi definitia »

DUBITÁȚIE s.f. Figură retorică prin care oratorul arată că se îndoiește de adevărul celor spuse de el pentru a preveni obiecțiile; addubitație. [Gen. -iei, var. dubitațiune s.f. / cf. fr. dubitation, lat. dubitatio]. Vezi definitia »

HORMONOPEXÍE s. f. fixare electivă a unui hormon într-un țesut. (< fr. hormonopexie) Vezi definitia »