FONIATRÍE s.f. Disciplină medicală care studiază tulburările și afecțiunile vocii. [Pron. -ni-a-, gen. -iei. / < fr. phoniatrie]. Vezi definitia »

DERMATOVENEROLOGÍE s. f. Parte a medicinii care studiază bolile de piele și bolile venerice. – Din fr. dermatovénérologie. Vezi definitia »

TENALGÍE s. f. durere la nivelul tendoanelor. (< fr. ténalgie) Vezi definitia »

IMPROVIZÁȚIE, improvizații, s. f. Faptul de a improviza; (concr.) ceea ce se improvizează. ♦ Piesă muzicală improvizată. ♦ Lucru făcut la repezeală, la moment. – Din fr. improvisation. Vezi definitia »

abdúcție s. f. mișcare de îndepărtare a unui membru de planul de simetrie a corpului. (< fr. abduction, lat. abductio) Vezi definitia »