SINDICALÍSM s. n. 1. Doctrină anticapitalistă de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care considera sindicatele cea mai puternică formă de organizare a muncitorilor și unica organizație necesară în lupta pentru construirea unei societăți noi; anarhosindicalism. 2. Sistem de organizare a muncitorilor prin mijlocirea sindicatelor; mișcare sindicală. – Din fr. syndicalisme. Vezi definitia »

XENOMORFÍSM s.n. Xenomorfie. [< fr. xénomorphisme]. Vezi definitia »

ANTIEGALITARÍSM s. n. curent ideologic care neagă posibilitatea egalității sociale a oamenilor. (< anti- + egalitarism) Vezi definitia »

IMAGÍSM s. n. 1. școală în poezia engleză și americană întemeiată pe cultul exclusivist al imaginii, care pretindea să comunice prin culoare și ritm emoția directă a sensibilității poetului. ◊ curent de avangardă în poezia rusă a anilor postrevoluționari, care concepea poezia ca mijloc gratuit de inventivitate imagistică. 2. preferință pentru imagini, abundență de imagini într-o operă beletristică. (< engl. imagism, fr. imagisme) Vezi definitia »

SUBIECTIVÍSM s. n. 1. Orientare, tendință în filozofie care neagă existența lumii exterioare, reducând realitatea la conștiința pe care subiectul o are despre aceasta. 2. (Rar) Subiectivitate. – Subiectiv + suf. -ism (după fr. subjectivisme). Vezi definitia »