DACTILOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la dactilologie. [< fr. dactylologique]. Vezi definitia »

NEOLINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la neolingvistică. II. s. f. curent lingvistic care se întemeiază pe concepțiile idealiste ale romanistului german Vossler și pe ideile geografiei lingvistice. (< it. neolinguistico, /II/ neolinguistica) Vezi definitia »

FIZIONÓMIC, -Ă, fizionomici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la fizionomie. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physionomique. Vezi definitia »

FARMACOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la farmacogeneză. II. s. f. ramură a geneticii care studiază sensibilitatea ereditară particulară la acțiunea unor medicamente. (< farmaco- + genetic) Vezi definitia »

TONÁTIC, -Ă, tonatici, -ce, adj. (Rar) Cu toane; capricios, schimbăcios. – Din toană + suf. -atic. Vezi definitia »