COCÓTĂ, cocote, s. f. Femeie de moravuri ușoare; prostituată. – Din fr. cocotte. Vezi definitia »

COTÍGĂ, cotigi, s. f. 1. Căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare. ♦ Car mare cu pereții metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roți, de mărime inegală, legate între ele printr-o osie, pe care se reazemă grindeiul plugului; teleagă, rotilă, [Var.: cotiúgă s. f.] – Din ucr. kotyha. Vezi definitia »

ENCÁRPĂ s. f. ghirlandă de flori, de fructe în relief, folosită ca ornamentație la construcțiile antice. (< fr. encarpe) Vezi definitia »

PEHBLÉNDĂ s. f. oxid natural de uraniu, radioactiv, negru ca smoala și lucios. (< fr. pechblende, germ. Pechblende) Vezi definitia »

NUIELÚȚĂ, nuieluțe, s. f. Nuielușă.[Pr.: nu-ie-] – Nuia + suf. -uță. Vezi definitia »