CÁMFOR s. n. Substanță organică, incoloră, volatilă, cu miros caracteristic și cu gust amar, extrasă din lemnul unui arbore exotic (Cinnamonum camphora) sau fabricată pe cale sintetică și utilizată (sub formă de ulei camforat) în medicină ca stimulent al centrilor nervoși vasomotori și al aparatului respirator și la fabricarea celuloidului. – Din ngr. kámfora. Vezi definitia »

ARMATÓR s.m. 1. Persoană care armează o navă pe cheltuiala sa ; proprietar de nave. 2. miner specializat în armarea excavațiilor subterane. [Cf. fr. armateur, it. armatore]. Vezi definitia »

MÂRÂITÓR, -OÁRE, mârâitori, -oare, adj. (Rar) Care mârâie. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tor. Vezi definitia »

ÎNTINERITÓR, -OÁRE, întineritori, -oare, adj. (Rar) Care produce întinerire. – Întineri + suf. -tor. Vezi definitia »

TAIÓR s.n. Costum femeiesc compus dintr-o fustă și o jachetă (din același material). ♦ Jachetă de stofă. [Pron. ta-ior. / < fr. (costume) tailleur]. Vezi definitia »