SOL¹ s.m. invar. (Muz.) 1. A cincea notă din gama majoră tip; sunetul corespunzător notei. 2. Coarda, clapa unui instrument care dă sunetul acestei note. 3. Denumirea uneia dintre chei. [< it. sol]. Vezi definitia »

PRISTÓL, pristoluri, s. n. Masă din mijlocul altarului unei biserici, pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei; p. gener. altar. [Var.: (înv. și reg.) prestól, prastól s. n.] – Din sl. prĕstolŭ. Vezi definitia »

CICLOHEXANÓL s.n. (Chim.) Alcool secundar derivat din ciclohexan. [< fr. cyclohexanol]. Vezi definitia »

HIDROSÓL s.n. Soluție coloidală în care mediul de dispersie este apa. [< fr. hydrosol]. Vezi definitia »

TAUROBÓL s.n. (Ant.) Sacrificiul unui taur adus zeului Mithra, zeiței Cibele și altor divinități. [Pron. ta-u-, pl. -lii. / < fr. taurobole, cf. lat. taurobolium, gr. taurobolion]. Vezi definitia »