Definita cuvantului hotar
HOTÁR, hotare, s. n. 1. Linie de demarcație care desparte o țară de alta; frontieră, graniță. ◊ Piatră de hotar = piatră, stâlp prin care se indică un hotar. ♦ Linie care desparte o proprietate de alta sau o așezare de alta. 2. Fig. Limită, margine, capăt, sfârșit. 3. Moșie, proprietate (mare); p. ext. regiune, țară. ♦ (Reg.) Teritoriu în proprietatea (locuitorilor) unei comune. – Din magh. határ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hotar
KALA-AZÁR s.n. Boală parazitară endemică, datorită unui protozoar raspândit în Orient și în bazinul mediteranean. [< fr. kala-azar < cuv. hindustani]. Vezi definitia »
PARAMILITÁR, -Ă, paramilitari, -e, adj. (Despre formații, detașamente, grupări, organizații etc.) Care este organizat și dotat după modelul unei armate; (despre acțiuni) care are un pronunțat caracter militar (agresiv). – Din fr. paramilitaire. Vezi definitia »
PERIARTICULÁR, -Ă adj. situat în jurul unei articulații. (< fr. périarticulaire) Vezi definitia »
PROTONOTÁR s. m. prelat de pe lângă curia romano-catolică, care primește actele consistoriilor și ale proceselor de beatificare. ◊ prim-cancelar și secretar al curiei imperiale; arhicancelar. (< it. protonotario, fr. protonotaire) Vezi definitia »
CIRCULÁR, -Ă I. adj. în formă de cerc; care descrie un cerc. ◊ (adv.) de jur împrejur. II. s. f. ordin, dispoziție care se transmite în aceeași formă la mai multe instituții, persoane etc. III. s. n. 1. ferăstrău în formă de disc. 2. (teatru) fundal care acoperă peretele din fundul scenei. (< fr. circulaire, lat. circularis) Vezi definitia »