râpcuí, râpcuiésc, vb. IV (reg.) a tăia râpca, a curăța vița de ramuri inutile. Vezi definitia »

STĂRUÍ, stắrui, vb. IV. Intranz. 1. A ruga insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista. 2. A rămâne statornic, neclintit (într-o acțiune, într-un sentiment, într-o hotărâre etc.); a persevera, a persista. ♦ A lucra cu perseverență la ceva. 3. A continua să fie, să existe; a se menține, a dăinui. [Prez. ind. și: stăruiesc] – Din bg. staraija se. Vezi definitia »

a fura luleaua neamțului expr. a se îmbăta. Vezi definitia »

șpăruí, vb. IV (reg.) 1. (despre bunuri materiale sau bani) a cruța, a economisi. 2. a se strădui. 3. a trăi în mod auster. Vezi definitia »

AFLUÍ vb. intr. 1. (despre sânge) a se îngrămădi într-un corp. 2. a se deplasa convergent către un punct. ◊ (fig.) a se îmbulzi. (< fr. affluer, lat. affluere) Vezi definitia »