poráv (-vă), adj. – (Trans.) Violent, acerb. – Var. purav. Sl. porivŭ (‹ pora „violență”), cu schimb de terminație (Miklosich, Lexicon, 628; Cihac, II, 299). Cf. poară, poroinic. Vezi definitia »

năráv (nărávuri), s. n. – 1. Obicei, uz. – 2. Obicei prost, viciu. Sl. nravŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 456; Cihac, II, 212), cf. bg. nărav, sb. narav și Vasmer, II, 230. – Der. nărăvaș, adj. (învățat prost, vicios); năravnic, adj. (înv., vicios, desfrînat); nărăvi, vb. (a învăța cu nărav, a se vicia); înărăvi, vb. (a se vicia); nărăveală, s. f. (viciere); nărăvos, adj. (învățat, prost; capricios). – Din rom. provine mag. nerávás (Edelspacher 20). Vezi definitia »

târcáv, -ă, adj. (reg.) 1. pleșuv, chel. 2. scurt, mic, ciuntit. 3. cu vegetație puțină. Vezi definitia »

lấngav, -ă, lấngavi, -e, adj. (pop.) moleșit, molatic. Vezi definitia »

ciornogláv, -ă, adj., s.f. și n. (reg.) 1. (adj.) bolnav. 2. (s.f.) capră cu coarnele date pe spate. 3. (s.n.) iarbă înaltă cu ghimpi care se prind de cozile cailor. Vezi definitia »