HURDUCĂÍ, hurdúcăi, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. și refl. A (se) clătina, a (se) scutura (tare); a (se) zdruncina, a (se) zgudui. 2. Intranz. A face zgomot, a hodorogi. – Formație onomatopeică.

Sursa: DEX '98