moțăílă s.m. (reg.) om greoi, care mereu moțăie, lent, adormit. Vezi definitia »

SULFOCIANÚRĂ s. f. cianură de sulf; tiocianat. (< fr. sulfocyanure) Vezi definitia »

poienúță, poienúțe, s.f. (reg.) poieniță. Vezi definitia »

DISCOTÉCĂ s.f. Colecție de discuri muzicale; (p. ext.) mobilă pentru păstrarea discurilor. ♦ Încăpere în care se păstrează și se audiază discuri. [< fr. discothèque, cf. fr. disque – disc, gr. theke – dulap]. Vezi definitia »

VINÁRIȚĂ, vinarițe, s. f. Plantă erbacee cu frunze verticilate, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi (Asperula odorata). – Vin + suf. -ariță. Vezi definitia »