izmánă (izméne), s. f. – Indispensabili. – Mr. zmeană, megl. izmeani. Sl. izmĕna „schimb” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 144; Tiktin; Conev 83 și 99; Densusianu, GS, II, 316; DAR); pentru semantism, cf. it. mutande, rom. schimburi. Cf. primeni. Sing. este rar. – Der. izmeni, vb. (a schimba, a altera; refl., a se schimba, a se înrăutăți; refl., a face nazuri, a se răsfăța), din sl. izmĕniti „a schimba”; izmeneală (var. înv. izmenitură), s. f. (moft, afectare). Vezi definitia »

GLICOGENÉZĂ s. f. formare a glicogenului în ficat, pornind de la glucoză. (< fr. glycogenèse) Vezi definitia »

FACTÚRĂ² s.f. Notă amănunțită (în ceea ce privește calitatea, prețul etc.) asupra mărfurilor cumpărate sau expediate. [< fr. facture]. Vezi definitia »

talániță (-țe), s. f. – Tîrfă, prostituată. – Var. înv. tălaniță, talaimiță. Origine incertă. Probabil ar trebui pornit de la gr. sau ngr. θαλαμος „alcov” cf. θαλαμηπόλος „cameristă”, cu suf. -iță sau prin transpoziția suf. gr. -ίσσα. Rut. talánnica, propus ca etimon de Tiktin și Candrea, trebuie să provină din rom.; legătura cu talan (Scriban) este dubioasă. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

PSIHÓZĂ s.f. Tulburare a activității psihice, stare de spirit bolnăvicioasă caracterizată printr-o surescitare obsedantă și contagioasă creată de cauze exterioare. [< fr. psychose]. Vezi definitia »