GOGRÉN, gogrene, s. n. V. grogrenă. Vezi definitia »

HEXACLORBENZÉN s. m. Compus chimic obținut prin substituirea atomilor de hidrogen din benzen cu atomi de clor, întrebuințat la combaterea mălurii grâului. – Din fr. hexachlorobenzène. Vezi definitia »

NEFROGÉN, -Ă adj. (Biol.) 1. Care produce țesut renal. 2. De origine renală. [< fr. néphrogène]. Vezi definitia »

NEOGÉN, -Ă, neogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a erei neozoice, caracterizată prin existența unor specii de plante și de animale din paleogen, precum și a altora care trăiesc și astăzi. 2. Adj. Care aparține neogenului (1), care se referă la neogen. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néogène. Vezi definitia »

EPARVÉN s. n. spavan. (< fr. éparvin) Vezi definitia »