METONIMÍE s. f. figură de stil, constând în inversarea cauzei prin efect, a abstractului prin concret, a noțiunilor morale prin cele fizice etc. și invers. (< fr. métonymie, lat., gr. metonymia) Vezi definitia »

INTÉNȚIE s. f. 1. dorință, plan, gând de a întreprinde ceva. 2. (jur.) atitudine psihică a cuiva care-și dă seama de caracterul ilicit al faptei sale. (< fr. intention, lat. intentio) Vezi definitia »

ASTROLOGÍE s.f. Pretinsă știință de a prezice destinul omului după poziția și mersul aștrilor. [Gen. -iei. / cf. fr. astrologie, it., lat. astrologia < gr. astrologia < astron – astru, logos – studiu]. Vezi definitia »

ZĂPREȘTÉNIE s. f. Oprire. (din sl. zaprĕštenije) Vezi definitia »

DIHOGAMÍE s. f. 1. reproducere prin gameți de la indivizi diferiți, la speciile animale și vegetale hermafrodite. 2. maturizare în timpuri diferite a anterelor și a stigmatului unei flori. (< fr. dichogamie) Vezi definitia »