DIAFANITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este diafan; transparență. (după fr. diaphanéite) Vezi definitia »

castravéte (castravéți), s. m. – Plantă legumicolă al cărui fruct, de culoare verde, se consumă crud (Cucumis sativus). – Var. crastavete. Mr. castraveț, megl. căstrăveț. Bg. krastavica, din sl. krastavŭ „rîios” (Miklosich, Lexicon, 309; Cihac, II, 81; Meyer 177; Conev 48); cf. sb. krastavac, alb. krastavec. Vezi definitia »

SONORITÁTE, sonorități, s. f. 1. Însușirea de a fi sonor. ♦ Muzicalitate. ♦ Sunet sau grup de sunete (caracteristice); nuanță. 2. Proprietate a unor corpuri de a propaga și de a amplifica sunetele; rezonanță. – Din fr. sonorité, lat. sonoritas, -atis. Vezi definitia »

CORPORALITÁTE s.f. Însușirea de a fi corporal, de a avea un corp. [Cf. fr. corporalité]. Vezi definitia »

ABÁTE², abat, vb. III. 1. Tranz., refl. și intranz. A (se) îndepărta (de la o direcție inițială, fig. de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.). ♦ Refl. și tranz. A se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial). 2. Refl. (Despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) A se produce în mod violent. 3. Refl. și intranz. A trece cuiva ceva prin minte, a-i veni o idee, o toană, un capriciu; a i se năzări. 4. Tranz. A întrista, a deprima, a mâhni, a descuraja. Vestea l-a abătut. 5. Tranz. A doborî la pământ. – Lat. abbattere, (4,5) din fr. abattre. Vezi definitia »