Definita cuvantului iertăciune
IERTĂCIÚNE, iertăciuni, s. f. (Înv. și pop.) Iertare. ◊ Expr. Să fie cu iertăciune, formulă prin care se cer cuiva scuze pentru un act nepotrivit; nu vă supărați! A-și lua iertăciune = a cere iertare de la rude și de la prieteni pe patul de moarte. ♦ (Rar) Îngăduință, permisiune. – Ierta + suf. -ăciune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iertăciune
DICȚIÚNE s.f. Fel de a pronunța sunetele, silabele și cuvintele. ♦ Arta de a pronunța clar și frumos un text (mai ales în teatru). [Var. dicție s.f. / cf. fr. diction, lat. dictio]. Vezi definitia »
LONGITÚDINE s.f. 1. Distanță unghiulară a unui punct de pe glob față de primul meridian (de la Greenwich). 2. Distanță unghiulară a unui astru față de un plan meridian luat ca origine. [Cf. it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo – lungime]. Vezi definitia »
ILUZIÚNE s. f. v. iluzie. Vezi definitia »
prísne adj. – (Înv.) Curat, legitim. Sl. prisĭnŭ (Tiktin). Vezi definitia »
INTERCESIÚNE, intercesiuni, s. f. (Rar) Intervenție în favoarea cuiva; mijlocire. [Pr.: -si-u-] – Din fr. intercession. Vezi definitia »