CORÁBIE, corăbii, s. f. Vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport și pentru acțiuni militare. ◊ Expr. (Ir.) A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din sl. korablĩ. Vezi definitia »

IATROMANȚÍE, iatromanții, s. f. Prezicere a bolilor de care va suferi cineva, evoluția, precum și tratamentul lor. – Din fr. iatromancie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

DECOMPENSÁȚIE s. f. decompensare. (< fr. décompensation) Vezi definitia »

ALOCHINEZÍE s. f. tulburare de motricitate constând în executarea fără voie a altei mișcări în locul celei dorite. (după fr. allocinésie) Vezi definitia »