jíță s.f. (reg.) filon, vână. Vezi definitia »

TRIFÍDĂ, trifide, adj. (Despre frunze) Care este împărțită sau despicată în trei părți până la mijlocul lungimii sau lățimii sale. – Din fr. trifide. Vezi definitia »

mîță (-țe), s. f. – Pisică. – Megl. mață. Creație expresivă, comună multor idiomuri, cf. it. micio, v. fr. mite, sp. miz(o), germ. Mieze, bg., sb., cr. maca (de unde megl., ngr. μάτσιον, alb. matsë), v. Diez, I, 276; Cihac, II, 190; Meyer 263; Șeineanu, Semasiol., 177; Berneker, II, 1; REW 5557. Der. mîț, s. m. (pisoi); mîțesc, adj. (de pisică); mîțan, s. m. (pisoi, cotoi); mîțește, adv. (ca pisicile); mîțișor, s. m. (creangă de salcie în floare, servește drept ramură de palmier în Dumica Floriilor); mîțos, adj. (capricios). – Din rom. provine mag. móca (Edelspacher 19). Vezi definitia »

nestidínță s.f. (înv.) lipsă de sfială, de respect; nerușinare, neobrăzare, impertinență. Vezi definitia »

DIFERÉNȚĂ s.f. 1. Deosebire, neasemănare, nepotrivire. ◊ (Log.) Diferență specifică = trăsătură caracteristică a unei noțiuni, care o deosebește de celelalte noțiuni din genul cel mai apropiat. 2. (Mat.) Număr care arată deosebirea de mărime dintre două valori care se scad una din alta. ♦ Rezultatul unei scăderi. 3. Diferență de nivel = deosebire de altitudine între două puncte de pe suprafața globului terestru. 4. (Fiz.) Diferență de fază = defazaj. [Var. diferință s.f. / cf. fr. différence, it. differenza, lat. differentia]. Vezi definitia »