AZÍL s.n. 1. (În trecut) Instituție cu caracter filantropic în care erau ținuți copii, bătrâni, invalizi, bolnavi incurabili. 2. (Fig.) Loc de refugiu inviolabil; adăpost, refugiu. ◊ Azil politic = acordare de către un stat a dreptului de intrare și de stabilire pe teritoriul său unei persoane străine persecutate în țara sa din motive politice. [Pl. -luri, -le. / < fr. asile, cf. it. asilo < lat. asylum – loc inviolabil, gr. asylos < a – fără, syle – jefuire]. Vezi definitia »

ONORABIL, -Ă, onorabili, -e adj. (Adesea adverbial) Demn de cinste, de stimă, de respect; cinstit, stimabil, respectabil. – Din fr. honorable, lat. honorabilis. Vezi definitia »

DEDUCTÍBIL, -Ă adj. Care se poate deduce. [Cf. fr. déductible]. Vezi definitia »

NERESPONSÁBIL adj. v. IRESPONSABIL. (Adesea substantivat) Care este în situația de a nu putea răspunde de actele sale (reprobabile); p. ext. care este lipsit de simțul răspunderii; neresponsabil. [DEX '98] Vezi definitia »

IMPASÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi trecut, pasat. (< fr. impassable) Vezi definitia »