ILARIÁNT, -Ă, ilarianți, -te, adj. 1. Care stârnește râsul (general); hazliu, ilar. 2. (În sintagma) Gaz ilariant = protoxid de azot, folosit ca anestezic general. [Pr.: -ri-ant. – Var.: hilariánt, -ă adj.] – Din fr. hilarant (influențat de ilaritate). Cf. lat. hilarans, -ntis. Vezi definitia »

funt (fúnți), s. m. – Livră. – Var. fund, (înv.) font. Germ. Pfund, în parte prin intermediul mag. funt (Gáldi, Dict., 177). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

ACAPARÁNT, -Ă adj., s. m. f. acaparator. (< acapara + -ant) Vezi definitia »

CONDESCENDÉNT, -Ă adj. Care are o atitudine de bunăvoință față de un inferior. [< fr. condescendant]. Vezi definitia »

STRIDULÁNT, -Ă, stridulanți, -te, adj. (Despre insecte sau organe ale acestora) Care produce un zgomot ascuțit, strident. – Din fr. stridulant. Vezi definitia »