INVERTÓR, invertoare, s. n. (Elt.) Mutator care transformă curentul electric continuu în curent electric alternativ. – Din rus. invertor. Vezi definitia »

AGĂȚĂTÓR, -OÁRE, agățători, -oare, adj. Care se agață. Plante agățătoare. ♦ (Substantivat, f.; la pl.) Ordin de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, ceea ce le permite să se agațe cu ușurință de copaci; (și la sg.) pasăre care face parte din acest ordin. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Din agăța + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

GUSTĂTÓR, -OÁRE, gustători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care gustă ceva. – Gusta + suf. -ător. Vezi definitia »

IZOCÓR, -Ă, izocori, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Despre procesele sau transformările sistemelor fizice) Care are loc la un volum constant. 2. S. f. Curbă care reprezintă pe o diagramă o transformare izocoră (1). – Din fr. isochore. Vezi definitia »

REZERVÓR s. n. 1. bazin, recipient pentru depozitarea sau acumularea unui fluid. ♦ toc ~ = stilou. 2. depresiune de teren amenajată pentru a colecta apele de pe un anumit teritoriu, spre a fi folosite în scopuri tehnice. 3. (anat.) veziculă în care se adună produsele lichide de dezasimilație. (< fr. réservoir) Vezi definitia »