LOCOTRACTÓR, locotractoare, s. n. Locomotivă de mică putere, de obicei cu motor diesel, folosită pentru manevre în stații, în triaje, în ateliere etc. – Din fr. locotracteur. Vezi definitia »

supletór, supletóri, adj. (înv.) care completează. Vezi definitia »

cioropór s.m. (reg.) turtă (plantă). Vezi definitia »

guvernator de provincie in Imperiul Otoman. Pina in a doua jumatate a secolului al XV-lea au fost 2ünul pentru Anatolia si altul pentru Rumelia. Vezi definitia »

a băga vorbitor expr. (deț.) 1. a sta de vorbă, a pălăvrăgi. 2. a preveni pe cineva de iminența unui pericol. Vezi definitia »