ANA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „în sus”, „înapoi”, „din nou”, „de-a curmezișul”. [< fr. ana-, cf. gr. ana – înapoi, în sus]. Vezi definitia »

CONSUNÁ vb. intr. a produce o consonanță. ◊ (fig.) a se armoniza, a se acorda. (< fr. consoner) Vezi definitia »

rásna adv. – 1. Aparte, separat, pe cont propriu. – 2. Cu orice chip, cu orice preț. – Var. razna. Sl. razῑno (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 311). – Der. răsni, vb. (a separa, a despărți, a izola; a risipi), cf. sl. razniti; rasnă, s. f. (bucată, fărîmă). Vezi definitia »

ÎNTONÁ vb. IV. intona. Vezi definitia »

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinans, -ntis. Vezi definitia »