Definita cuvantului imunitate
IMUNITÁTE s. f. 1. Rezistență a organismului față de acțiunea microbilor patogeni sau a produșilor toxici ai acestora. 2. (În societatea medievală) Privilegiu acordat sau recunoscut la cerere, printr-un act al monarhului, stăpânilor de pământ de a judeca, de a strânge impozite, de a ridica la oaste etc. pe domeniile lor, fără amestecul reprezentanților puterii centrale. 3. Ansamblu de drepturi sau de privilegii de care se bucură unele categorii de persoane. ◊ Imunitate parlamentară = situație de care se bucură membrii unei adunări legislative de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte. Imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc. – Din fr. immunité, lat. immunitas, -atis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu imunitate
CAPTIVITÁTE s. f. faptul de a fi captiv; privare de libertate; prizonierat. ◊ stare de izolare a unor animale de mediul lor natural. (< fr. captivité, lat. captivitas) Vezi definitia »
CLOROLEUCÍTE s. n. pl. corpuscule impregnate cu clorofilă, în protoplasma celulei vegetale. (< fr. chloroleucites) Vezi definitia »
DEFECTUOZITÁTE s. f. defect, imperfecțiune; stare de defecțiune (2). (< fr. défectuosité) Vezi definitia »
APLICABILITÁTE s.f. (Liv.) Însușirea de a fi aplicabil. [Cf. fr. applicabilité]. Vezi definitia »
CREODÓNTE s. f. pl. subordin de mamifere primitive carnivore, cu dentiție puțin specializată. (< fr. créodontes) Vezi definitia »