Definita cuvantului inclinometru
INCLINOMÉTRU, inclinometre, s. n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea poziției unei găuri de sondă. 2. Instrument care servește la măsurarea unghiurilor de înclinare a unei nave în raport cu orizontul. 3. Instrument care indică direcția magnetismului Pământului. – Din fr. inclinomètre, engl. inclinometer.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu inclinometru
ANTICÉNTRU s.n. Loc de pe suprafața Pământului diametral opus epicentrului unui cutremur. [< anti- + centru]. Vezi definitia »
PRESIOMÉTRU s.n. (Tehn.) Aparat de măsurat presiuni; manometru. [Cf. fr. préssiomètre]. OBS.: Cuv. stă in DN sub forma „PRESOMETRU”. Ar putea fi o greseala de tipar, pentru ca in DO are forma „PRESIOMETRU” (vezi in „activă”), este vorba de măsurare de presIuni, in fr. „préssiomètre” si in germ.+engl. „PRESSIOMETER” (gasit prin GOOGLE). Acest lucru m-a facut sa cred ca forma „presiometru” este cea corecta. Dar mai departe vin cuvintele „presoreceptor” si „presostat”, deci s-ar putea sa nu fie totusi o greseala de tipar. Nu am un dictionar tehnic la indemana. Pentru cazul in care forma „presometru” ar fi in ordine, vezi si definitia imediat urmatoare. Parca as opta pentru cea de-a doua. [Laura] Vezi definitia »
CITOMÉTRU s. n. aparat folosit în citometrie. (< fr. cytomètre) Vezi definitia »
címbru (címbri), s. m.1. Plantă erbacee cu frunze aromate folosite drept condiment (Thymus serpyllum, Thymus lanuginosus, etc.). – 2. Piperniță de grădină (Satureia hortensis). – Var. ciumbru. Mr. ciumburică. Origine necunoscută. Legătura cu gr. θύμπρος nu este clară, și der. direct din gr. (Philippide, Bausteine, 54; Pascu, I, 193; Diculescu, Elementele, 483) pare dificilă din punct de vedere fonetic. S-a presupus un sl. *čębrŭ, *čąbrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 52; Byhan 308; Conev 44), cf. ceh. čibr, pol. ćąbr; dar č- din sl. nu se explică decît prin intermediul rom. (Berneker 160; Philippide, Viața rom., XVIII, 46; Vasmer, apud DAR; Diculescu, Elementele, 483; cf. Pușcariu, Dacor., IV, 1405). În sfîrșit, Weigand, Jb., IX, 80, pleacă de la mag. csombor, csömbör, care pare împrumut din rom. Există ipoteza că este un cuvînt preromanic, ca în lat. cimbrus „cimbru,” sau în it. cembro „cedru hibrid”, de origine necunoscută (Prati 255). Vezi definitia »
TERMOESTEZIOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea sensibilității la căldură. (< fr. thermo-esthésiomètre) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z