MICROBÍSM s. n. Prezența în organism a unor germeni patogeni, uneori în stare latentă, ca urmare a rezistenței naturale sau dobândite a organismului respectiv. – Din fr. microbisme. Vezi definitia »

ABOLIȚIONÍSM s. n. Mișcare politică ivită în secolul al XIX-lea în sânul burgheziei comercial-industriale din S.U.A., care urmărea desființarea sclaviei negrilor din America, cu scopul de a obține forță de muncă liberă. [Pr.: -ți-o-] – Fr. abolitionnisme. Vezi definitia »

TROPÍSM s.n. Tendință de orientare, de creștere a organismelor vii, determinată de direcția din care acționează asupra lor anumiți factori fizico-chimici ca lumina, căldura etc.; tropie. ♦ Proprietate a anumitor substanțe, introduse în organisme vii, de a se localiza în anumite organe ale acestora; taxie. [< fr. tropisme, cf. gr. tropos – răsucire]. Vezi definitia »

ANTICONFORMÍSM s. n. nonconformism. (< fr. anticonformisme) Vezi definitia »

EVOLUȚIONÍSM s. n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia Universul, Pământul, ființele vii, societatea etc. trec printr-un proces istoric de evoluție (dezvoltare) și sunt privite din punctul de vedere al acestei dezvoltări. 2. (În sens restrâns) Teoria lui Lamarck, Darwin etc. despre evoluția speciilor de plante și de animale, despre transformarea lor unele într-altele; transformism. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. évolutionnisme. Vezi definitia »