EXPROMISIÚNE s.f. Substituție de debitori în dreptul roman, care se caracteriza prin faptul că nu exista o înțelegere prealabilă între debitori. [Pron. -si-u-. / < lat. expromissio, fr. expromission]. Vezi definitia »

SUBSTITUȚIÚNE s.f. v. substituție. Vezi definitia »

RETROTRACȚIÚNE s. f. îndoire a corpului spre înapoi, provocată, în unele boli, de contracția mușchilor lombari. (< fr. rétrotraction) Vezi definitia »

CONVOLUȚIÚNE s. f. v. convoluție. Vezi definitia »

NUTAȚIÚNE s.f. v. nutație. Vezi definitia »