Definita cuvantului indispune
INDISPÚNE, indispún, vb. III. Tranz. și refl. A(-și) strica buna dispoziție; a (se) supăra, a (se) mâhni (în mod trecător), a (se) întrista. [Perf. s. indispusei, part. indispus] – Din fr. indisposer (după pune).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu indispune
viață de câine expr. viață foarte grea. Vezi definitia »
EMOȚIÚNE s. f. v. emoție. Vezi definitia »
NARAȚIÚNE, narațiuni, s. f. Expunere, relatare a unui fapt, a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente într-o desfășurare gradată (și în formă literară); povestire. [Pr.: -ți-u-. – Var.: (înv.) naráție s. f.] – Din fr. narration, lat. narratio, -onis. Vezi definitia »
CONTENȚIÚNE, contențiuni, s. f. 1. (Rar) Dezbatere, discuție (aprinsă); ceartă, dispută. 2. (Med.) Menținere a corpului sau a unui organ într-o anumită poziție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. contention, lat. contentio, -onis. Vezi definitia »
EFUZIÚNE s.f. 1. Manifestare puternică a unor sentimente frumoase, nobile; căldură sufletească. 2. Proces de trecere a unui gaz printr-o deschidere foarte mică. 3. Erupție vulcanică. [Pron. -zi-u-, var. efuzie s.f. / cf. fr. effusion, lat. effusio – răspândire]. Vezi definitia »