BIVALÉNT, -Ă adj. 1. (despre elemente chimice) care are valența 2; divalent. 2. cu cromozomi omologi asociați în perechi în profaza meiotică. 3. (fig.) care are două valori. (< fr. bivalent) Vezi definitia »

DESCRESCÉNT, -Ă adj. care descrește. (după fr. décrescent) Vezi definitia »

TELEDIVERTISMÉNT, teledivertismente, s. n. Emisiune de divertisment la televiziune. – Tele- + divertisment. Vezi definitia »

MENAJAMÉNT s.n. Menajare. ♦ (Adesea la pl.) Tact, grijă față de sensibilitatea și susceptibilitatea cuiva. [Cf. fr. ménagement]. Vezi definitia »

TRANSPLÁNT, transplanturi, s. n. (Med.) 1. Organ, parte dintr-un organ, țesut etc. care este transplantat printr-o intervenție chirurgicală. 2. Transplantare. – Din fr. transplant. Vezi definitia »