INVARIÁNT, -Ă I. adj. 1. (mat.; despre o mărime, o expresie, o relație) care rămâne aceeași pentru un grup de transformări. 2. (despre un sistem fizico-chimic) cu varianță nulă. II. s. m. 1. mărime, expresie, relație, proprietate care rămâne neschimbată în urma unor transformări de natură fizică ori matematică. 2. formă lexicală care, luată în raport cu o altă formă din paradigma aceluiași cuvânt, prezintă atât diferențe de expresie, cât și de conținut. 3. (estet.) existența în toate domeniile artei, de-a lungul evoluției lor istorice, a unor elemente cu caracter de permanență, imuabile. (< fr., engl. invariant, germ. Invariant) Vezi definitia »

TERIFIÁNT, -Ă adj. înspăimântător, îngrozitor: terific. (< fr. terrifiant) Vezi definitia »

ACORDÁNT, -Ă, acordanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. – Germ. Akkordant. Vezi definitia »

PIGMÉNT¹ s. m. 1. substanță organică colorată în celulele pielii și unele țesuturi. ♦ ñți biliari = pigmenți produși în organismul animal și localizați în vezica biliară. 2. pulbere minerală colorată, folosită în industria lacurilor și a vopselelor, a materialelor plastice etc. (< fr. pigment) Vezi definitia »

DEVELOPÁNT, developanți, s. n. (Fot.) Developator. – Din fr. développante. Vezi definitia »