pócoș, -ă, adj. 1. (reg.; despre cai) care suferă de umflături la picioare (de poc), care șchioapătă. 2. (înv.) cu mâna sau piciorul contractat, înțepenit, anchilozat. 3. (reg.; despre oameni) crăcănat. Vezi definitia »

CLĂCÁȘ, clăcași, s. m. 1. Țăran obligat să facă clacă (1) pe pământul stăpânului de pământ. ◊ (Adjectival) Țăran clăcaș. 2. Persoană care ia parte la o clacă (2). – Clacă + suf. -aș. Vezi definitia »

NEVOIÁȘ, -Ă, nevoiași, -e, adj. 1. Care este lipsit de mijloace materiale, care nu are nici cele necesare traiului; sărman, sărac; p. ext. care duce o viață grea; necăjit, muncit, trudit, nenorocit. 2. (Pop.) Care este lipsit de vlagă, de putere, slab; incapabil de a face ceva (bun), becisnic, neputincios. [Pr.: -vo-iaș] – Nevoie + suf. -aș. Vezi definitia »

ACIUÁȘ, aciuașe, s. n. (Rar) Adăpost, refugiu. [Pr.: -ciu-aș] – Aciua + suf. -aș. Vezi definitia »

PERȘ s. n. prăjină de construcție specială, pentru sărituri (acrobatice). ◊ (p. ext.) număr de circ executat cu prăjina. (< fr. perche) Vezi definitia »