EMERGÉNT, -Ă, emergenți, -te, adj. (Despre un corp, o radiație etc.) Care iese dintr-un mediu după ce l-a traversat. – Din fr. émergent, lat. emergens, -ntis. Vezi definitia »

ADJUTÁNT s.m. Ofițer de pe lângă comandantul unei unități militare însărcinat cu transmiterea ordinelor și conducerea lucrărilor de birou; ofițer dintr-un stat-major cu diferite sarcini. ♦ Gradul cel mai înalt de subofițer; militar având acest grad. ♦ Aghiotant. [< fr. adjutant, cf. lat. adiutans]. Vezi definitia »

SUPRAABUNDÉNT, -Ă adj. foarte abundent. (după fr. surabondant) Vezi definitia »

INCIDÉNT, -Ă adj. 1. (Despre cuvinte, propoziții) Intercalat între părțile unei propoziții sau ale unei fraze. 2. Rază incidentă = rază care atinge o suprafață într-un anumit punct. [Cf. fr. incident, it. incidente]. Vezi definitia »

CONTÉNT, -Ă, contenți, -te, adj. (Latinism) Mulțumit, satisfăcut. – Din lat. contentus. Vezi definitia »