ANCORÁ, ancorez, vb. I. 1. Intranz. A lăsa ancora în apă pentru a asigura împotriva valurilor sau a curenților o navă care staționează; p. ext. a se opri din plutire. 2. Tranz. A lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui). – Din ancoră. Vezi definitia »

MARMORÁ vb. I. tr. A colora dând aspect de marmură (unui material). [< germ. marmorieren]. Vezi definitia »

însămărá, însămăréz, vb. I (reg.) a pune samarul (pe măgar, pe catâr), a înșeua, a întărnița. Vezi definitia »

AUTOCLAUSTRÁ vb. I. refl. A se claustra singur, de bună voie. [Cf. fr. autoclaustrer]. Vezi definitia »

COLORÁ vb. tr. 1. a da culoare, a vopsi. 2. (fig.) a reliefa, a face expresiv. (<fr. colorer, lat. colorare) Vezi definitia »