Definita cuvantului inhibiție
INHIBÍȚIE, inhibiții, s. f. 1. Proces fundamental al activității nervoase, opus excitației, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitației. 2. (Chim.) Fenomen de oprire, de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul inhibitorilor. – Din fr. inhibition, lat. inhibitio.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu inhibiție
CRIOPEDOLOGÍE s. f. studiu al comportării solului la îngheț. (< fr. cryopédologie) Vezi definitia »
ACROCEFALÍE s.f. Deformație congenitală a craniului, constând în țuguierea lui. [Gen. -iei. / < fr. acrocéphalie]. Vezi definitia »
VENERÁȚIE s. f. Respect profund, stimă deosebită, prețuire adânc respectuoasă pentru cineva sau ceva. [Var.: (înv.) venerațiúne s. f.] – Din fr. vénération, lat. veneratio, -onis. Vezi definitia »
STROBOFOTOGRAFÍE s. f. studiu fotografic și analitic al mișcărilor periodice constând în înregistrarea intermitentă pe unul și același negativ a diferitelor poziții ale unui corp în mișcare, realizată prin întreruperea periodică fie a iluminării, fie a obturației. (< fr. strobophotographie) Vezi definitia »
FITOCENOLOGÍE s.f. Ramură a botanicii care studiază fitocenozele; fitosociologie. [Gen. -iei. / < fr. phytocénologie]. Vezi definitia »