GRATUITÁTE, gratuități, s. f. (La sg.) Însușirea de a fi gratuit, de a nu costa nimic. ♦ (Concr.) Obiect (mai ales cărți) oferit în mod gratuit unei persoane de către instituția sau întreprinderea în care se elaborează sau se confecționează astfel de obiecte. ♦ Fig. (La sg.) Inutilitate, zădărnicie sau netemeinicie a unei acțiuni, a unei fapte etc.; (la pl.) fapte, vorbe, atitudini care se dovedesc inutile sau nejustificate. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. gratuité, lat. gratuitas, -atis. Vezi definitia »

FARNIÉNTE s. n. levitație, trândăvie. ♦ dolce ~ = atitudinea de a se complace în trândăvie; plăcută trândăvie. (< it. /il dolce/ far niente) Vezi definitia »

FACILITÁTE, facilități, s. f. Însușire a ceea ce este facil; însușirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu ușurință. ♦ (La pl.) Înlesniri făcute cuiva. Facilități de plată. – Din fr. facilité, lat. facilitas, -atis. Vezi definitia »

CONEXITÁTE s. f. 1. conexiune. 2. (jur.) legătură între două sau mai multe pricini care au un obiect înrudit. (< fr. connexité) Vezi definitia »

TRIVIALITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este trivial; vulgaritate. ◊ faptă, atitudine, vorbă etc. trivială. (< fr. trivialité) Vezi definitia »