VÍSCERE s.n.pl. Totalitatea organelor care se găsesc în cavitățile toracică și abdominală ale corpului; măruntaie. // (În forma viscero-) Element prim de compunere savantă care introduce în termeni referirea la „viscere”. [Cf. fr. viscère, lat. viscera]. Vezi definitia »

DISTRÁGERE s. f. (Rar) Acțiunea de a distrage. – V. distrage. Vezi definitia »

AFILIÉRE, afilieri, s. f. Acțiunea de a se afilia; afiliație. [Pr.: -li-e-] – V. afilia. Vezi definitia »

CALICÍRE s. f. Faptul de a (se) calici; sărăcire. – V. calici. Vezi definitia »

AMUȚÍRE, amuțiri, s. f. 1. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. ♦ Fig. Încetarea oricărui zgomot. 2. Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă, până la dispariția totală, a unui sunet. – V. amuți. Vezi definitia »