Definita cuvantului insurecție
INSURÉCȚIE, insurecții, s. f. Formă de luptă deschisă, organizată și armată dusă împotriva unui regim, a unei autorități sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din fr. insurrection, lat. insurrectio.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu insurecție
FENOMENOLOGÍE s. f. 1. studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, așa cum se manifestă ele în timp și spațiu. 2. (la Hegel) descrierea istoriei spirituale a conștiinței, care se ridică de la certitudinea senzorială la „știința absolută”. 3. curent filozofic idealist, întemeiat de E. Husserl, care reduce „obiectul” la „fenomen”, considerat ca esență de ordin spiritual și ca dat ultim și nemijlocit al conștiinței, independent de existența obiectivă și de experiența senzorială. (< fr. phénoménologie) Vezi definitia »
XILOLITOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de tipar litografic la care clișeul se execută pe o placă de lemn acoperită cu un strat de calcar. [Gen. -iei. / < fr. xylolithographie]. Vezi definitia »
PIROSCOPÍE s. f. v. PIROSCOPIC. (Fiz.) Referitor la piroscopie. [DEX '98] Vezi definitia »
CUTIREÁCȚIE s. f. test de stabilire a sensibilității unui individ față de o anumită substanță (microbi, toxine) prin inocularea în piele a unei mici cantități din această substanță. (< fr. cuti-réaction) Vezi definitia »
AUTOSEROTERAPÍE s.f. Metodă de tratament cu ser scos din sângele bolnavului. [< fr. auto-sérothérapie]. Vezi definitia »