Definita cuvantului insurecție
INSURÉCȚIE, insurecții, s. f. Formă de luptă deschisă, organizată și armată dusă împotriva unui regim, a unei autorități sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din fr. insurrection, lat. insurrectio.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu insurecție
COSTECTOMÍE s. f. rezecție costală. (< fr. costectomie) Vezi definitia »
ANOSTÍE, anostii, s. f. (Rar) Lipsă de gust, plictiseală. – Anosti + suf. -ie. Vezi definitia »
FUSTIGÁȚIE s. f. 1. bătaie cu vergile; flagelare. 2. (fig.) corecție, pedeapsă; critică aspră. (< fr. fustigation, lat. fustigatio) Vezi definitia »
PERIFERÍE s.f. Cartierele mărginașe ale unui oraș; (p. ext.) ținuturile de la marginea unei țări. ♦ Suprafața exterioară a unui corp solid. ♦ Contur al unei figuri curbilinii; circumferință. [Gen. -iei. / cf. fr. périphérie, it. periferia < lat., gr. peripheria – circumferință < peri – împrejur, pherein – a purta]. Vezi definitia »
tichíe (-íi), s. f. – Bonetă. – Var. Mold. chitie. Tc. takiya, tikiya, din arab. takija (Șeineanu, II, 359; Lokotsch 1997). Vezi definitia »