Definita cuvantului inteligent
INTELIGÉNT, -Ă, inteligenți, -te, adj. Înzestrat cu inteligență; deștept, ager la minte, pătrunzător. ♦ Care denotă inteligență (1). – Din fr. intelligent, lat. intelligens, -ntis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu inteligent
PLENIPOTÉNT, plenipotenți s. m., adj. (Înv.) Plenipotențiar. – Din lat. plenipotens, -ntis. Vezi definitia »
INTENDÉNT, -Ă s.m. și f. Administrator al unei case, al unui local etc. // s.m. Ofițer din serviciul intendenței. [Var. intendant s.m. / < fr. indendant]. Vezi definitia »
ANARHIZÁNT, -Ă adj. care manifestă simpatie pentru anarhism. (< fr. anarchisant) Vezi definitia »
DECREMÉNT s.n. (Mat.) Diminuare a valorii unei cantități variabile. ◊ (Fiz.) Decrement logaritmic = caracteristică cantitativă a vitezei de amortizare a unui fenomen oscilatoriu. [< fr. décrément]. Vezi definitia »
SELF-GOVERNMENT s.n. (Anglicism) Guvern autonom. ♦ Sistem bazat pe o largă participare a cetățenilor la viața publică. [< engl., fr., it. self-government]. Vezi definitia »