Definita cuvantului interjecție
INTERJÉCȚIE, interjecții, s. f. Parte de vorbire neflexibilă de tip special, care exprimă sentimente și manifestări de voință sau care imită sunete și zgomote. – Din fr. interjection, lat. interjectio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu interjecție
PIROFOBÍE s.f. Teamă morbidă de foc. [Gen. -iei. / < fr. pyrophobie, cf. gr. pyr – foc, phobos – frică]. Vezi definitia »
ERÉCȚIE s.f. (Liv.) Ridicare; poziție verticală. [Gen. -iei, var. erecțiune s.f. / cf. fr. érection, lat. erectio – ridicare]. Vezi definitia »
CAZÁNIE, cazanii, s. f. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie. ♦ Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice. – Din sl. kazanije. Vezi definitia »
IMPERFÉCȚIE s.f. v. imperfecțiune. Vezi definitia »
SOMNOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament al unor boli prin somn2 prelungit cu hipnotice, hipnoză sau curent electric. – Somn2 + terapie. Vezi definitia »