pecíngine (pecíngini), s. f. – Eczemă, boală de piele. Lat. pĕtῑgĭnem, formă populară a lui impĕtῑgo (Pușcariu 1294; Candrea-Dens., 1364; REW 4306; Graur, Rom., LIII, 201). – Der. pecingina, vb. (a contracta o pecingine); pecinginos, adj. (cu pecingine). Vezi definitia »

poáne² s.f. pl. (reg.) necazuri, supărări, neplăceri. Vezi definitia »

PERVERSIÚNE, perversiuni, s. f. Perversitate. [Pr.: -si-u-] – Din fr. perversion. Vezi definitia »

prepúne, prepún, vb. III (înv. și reg.) 1. a pune, a așeza înainte. 2. a pune, a așeza în loc; a înlocui. 3. a adăuga, a înnădi. 4. (fig.) a întreba. 5. (despre texte originale) a copia. 6. (despre opere scrise, texte) a traduce (în altă limbă). 7. a presupune, a bănui; a suspecta. 8. a nu avea încredere în cineva sau ceva; a se îndoi. 9. a prevesti. 10. (despre oameni) a învesti, a însărcina cu o anumită funcție, misiune; a numi într-un post. 11. (despre oameni) a cunoaște (de mai înainte). 12. (refl.) a se lăsa antrenat la ceva. 13. (despre cereale) a semăna a doua oară. Vezi definitia »

SEA-LINE loc.s. Canalizare sub apă care permite încărcarea și descărcarea în plină mare sau în rada unui port a produselor petroliere. [Pron. sí-lain. / < engl., fr. sea line]. Vezi definitia »