PERSÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Persia (Iran). II. adj. care aparține Iranului. ♦ artă ~ă = artă care se caracterizează prin palate monumentale, decorate cu stucaturi și mozaicuri, cu cărămizi smălțuite și policrome, cu alto- și basoreliefuri rupestre, prin arte decorative de o mare fantezie și o execuție desăvârșită, constituind o sinteză a tradițiilor locale și a artei arabe; covor ~ = covor de calitate superioară (confecționat la origine în Persia). ◊ (s. f.) limbă neoiraniană vorbită în Iran și Afganistan. (< fr. persan) Vezi definitia »

GALICÁN, -Ă, galicani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține galicanismului, privitor la galicanism. 2. S. m. și f. Adept al galicanismului. – Din fr. gallican. Vezi definitia »

tâlván, -ă, adj. (reg.) (om) înalt, voinic. Vezi definitia »

mojdreán (mojdréni), s. m. – Varietate de frasin (Fraxinus ornus). Sl. (sb., cr.) mezdriti „a (se) decortica”, cu suf. -ean. Se explică prin mană care desprinde de pe trunchi coaja, ce se folosește ca purgativ. După Tiktin, pus în legătură cu mîzgă; după Scriban, din bg. myždrĕn. Cf. mojdan. Vezi definitia »

SEMANTICIÁN, -Ă, semanticieni, -e, s. m. și f. Semasiolog. [Pr.: -ci-an] – Din fr. sémanticien. Vezi definitia »