RADIOLÁR, radiolari, s. m. (La pl.) Ordin de protozoare marine care au o cochilie silicioasă, cu prelungiri subțiri, dispuse ca niște raze; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiolaire. Vezi definitia »

penticostár (penticostáre), s. n. – Carte de cult, care conține slujbele din perioada dintre Paști și Rusalii. – Mr. pendicustar. Mgr. πεντηϰοστάριον (Murnu 45; cf. Vasmer, Gr., 114), parțial prin sl. penĭtikostarĭ. Vezi definitia »

LABIOVELÁR, -Ă adj., s.f. (Sunet) pronunțat cu ajutorul buzelor și al părții posterioare a vălului palatului. [Pron. -bi-o-. / cf. fr. labiovélaire]. Vezi definitia »

Bolívar (nume de persoană) (sp.) s. propriu Vezi definitia »

MULTIMILENÁR, -Ă adj. Care datează de mai multe milenii; (p. ext.) foarte vechi. [Cf. fr. multimillénaire]. Vezi definitia »