Definita cuvantului inventar
INVENTÁR, inventare, s. n. Listă, catalog, registru, document în care sunt enumerate (și descrise cantitativ și valoric) toate bunurile care se află într-o gospodărie, într-o instituție, într-un magazin etc.; p. ext. totalitatea acestor bunuri. ◊ Inventar viu = totalitatea vitelor și păsărilor dintr-o gospodărie. Inventar mod = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi. ◊ Loc. vb. A face inventarul = a inventaria. ♦ P. gener. Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte, a unor întâmplări etc.). – Din fr. inventaire, lat. inventarium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu inventar
SEMIMILENÁR, -Ă adj. care datează de o jumătate de mileniu. (< semi- + milenar) Vezi definitia »
proschinitár (proschinitáre), s. n. – Iconostas. – Var. proschinitariu. Ngr. προσϰυνητάρι (Tiktin). Vezi definitia »
ȘOLOMONÁR s. m. v. solomonar. Vezi definitia »
trăistar, trăistari s. m. persoană avară. Vezi definitia »
CHINOVÁR s. n. Sulfură roșie de mercur, folosită ca medicament și colorant. – Din bg. kinovar. Vezi definitia »