PARTENOGENÉZĂ s. f. Formă de dezvoltare a unui organism dintr-un ovul sau dintr-o oosferă nefecundate^{Vezi nota}, prezentă la unele animale și plante (inferioare). – Din f r. parthénogénèse. Vezi definitia »

FURÚRĂ s.f. 1. (Constr.) Placă de lemn sau de metal destinată umplerii golurilor dintre elementele de construcție. 2. Bucată de blană din mai multe piei, folosită drept căptușeală la paltoane; misadă. [< fr. fourrure]. Vezi definitia »

pielcúță, pielcúțe, s.f. (înv. și reg.) 1. piele fină, pieluță. 2. (reg.) pieliță. 3. (reg.) blăniță de miel, pielicică. Vezi definitia »

chíciură s. f. – Promoroacă. Bg. kićur (Conev 75; DAR); mai ales în Munt. Se confundă cu bg. kićor „ciorchine” – Der. închiciuri (var. închiciura), vb. (a se acoperi de chiciură). Cicură, s. f. (chiciură), pe care Cihac, II, 52, îl pune în legătură cu ceh. cikor, trebuie să fie o formă cu metateză a aceluiași cuvânt. Vezi definitia »

șeruitúră, șeruitúri, s.f. (înv.) 1. pictură, tablou. 2. chip, înfățișare, aspect. Vezi definitia »