ELECTROMETALIZÁRE s.f. 1. Metalizare prin depunere electrochimică. 2. (Med.) Traumatism produs de trecerea curentului electric prin organismul omului, constând în acoperirea pielii cu particule de metal topit. [Cf. fr. électrométallisation]. Vezi definitia »

FORMÁRE, formări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) forma și rezultatul ei; formație (1). ♦ Pregătire, instruire, educare; creare. 2. Operație de confecționare și de asamblare a părților constitutive și a miezurilor care alcătuiesc o formă de turnătorie. – V. forma. Vezi definitia »

RENÁȘTERE, renașteri, s. f. Faptul de a renaște; trezire la o viață nouă; refacere; avânt, reînflorire, reviriment. ♦ (Și ca n. pr.) Mișcare social-politică și culturală, din sec. XIV până în sec. XVI, în Europa occidentală, caracterizată prin mari invenții și descoperiri geografice, prin înflorirea științelor și artelor, prin trezirea interesului pentru cultura antică; epocă din istoria Europei în care s-a manifestat această mișcare. – Din renaște. Vezi definitia »

BRONZÁRE, bronzări, s. f. Faptul de a (se) bronza. – V. bronza. Vezi definitia »

COLAȚIONÁRE, colaționări, s. f. Acțiunea de a colaționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. colaționa. Vezi definitia »