Definita cuvantului ironic
IRÓNIC, -Ă, ironici, -ce, adj. Căruia îi place să facă ironii, să ia în râs; zeflemist, batjocoritor; care conține, care exprimă o ironie; înțepător. – Din fr. ironique, lat. ironicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ironic
IPOCÓNDRIC, -Ă adj. v. ipohondric. Vezi definitia »
HOMODINÁMIC, -Ă adj. 1. cu aceeași vigoare în dezvoltarea organelor de reproducere. 2. (despre hibrizi) cu caracterele paternale transmise la urmași în aceeași măsură. (< fr. homodyname) Vezi definitia »
NEPRIÉLNIC, -Ă, neprielnici, -ce, adj. Care nu este prielnic, favorabil pentru cineva sau pentru ceva; nefavorabil; p. ext. potrivnic, ostil. [Pr.: -pri-el-] – Ne- + prielnic. Vezi definitia »
CACODÍLIC adj. Acid cacodilic = compus organic arseniat. [< fr. cacodylique]. Vezi definitia »
HEMODIAGNÓSTIC, hemodiagnostice, s. n. Diagnostic pus în urma studierii analizelor sângelui. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. hémodiagnostic. Vezi definitia »