Definita cuvantului iscălitură
ISCĂLITÚRĂ, iscălituri, s. f. Numele unei persoane scris de ea însăși pe un act oficial, pe o scrisoare, pe o chitanță etc. (pentru a le certifica); semnătură; p. ext. felul cum iscălește cineva. – Iscăli + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iscălitură
PREOTEȘÍCĂ, preoteșici, s. f. Diminutiv al lui preoteasă (1); preoteasă tânără. [Pr.: pre-o-] – Preoteasă + suf. -ică. Vezi definitia »
VẤLFĂ s. f. v. vâlvă. Vezi definitia »
CRIOSFÉRĂ s. f. înveliș al suprafeței terestre situat în zona de interferență a atmosferei, hidrosferei și litosferei, prin prezența gheții. (< fr. cryosphère) Vezi definitia »
AGÉNDĂ s.f. 1. Carnet pe care sunt însemnate zilele, folosit pentru diferite notițe referitoare la anumite date, acțiuni, treburi etc. 2. Ordine de zi. [< fr., it. agenda, cf. lat. agenda – ceea ce trebuie să faci]. Vezi definitia »
ENDOCARDÍTĂ, endocardite, s. f. Boală care constă în inflamarea endocardului datorită unor agenți virotici sau microbieni. – Din fr. endocardite. Vezi definitia »